Dincolo de aspectele juridice, filozofice şi morale, conceptul de sfârşit al vieţii are în mod cert o serie de particularităţi atunci când se aplică pacienţilor oncologici. Medicul oncolog, lider al echipeimultidisciplinare ce are în grijă bolnavul de cancer, trebuie să dirijeze traseul medical al acestuia de la diagnostic până la remisiunea completa sau... încă în multe cazuri (în pofida progresului arsenalului terapeutic, înregistrat în ultimul deceniu), până la moartea pacientului.(...)
Bucureştiul a găzduit recent Conferinţa Naţională Alzheimer 2011 cu participare internaţională, eveniment care a mobilizat 350 de participanţi, români şi străini, dar şi un parteneriat prestigios, Societăţii Române Alzheimer, principalul organizator, i s-au asociat o serie de societăţi ştiinţifice şi academice româneşti: Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie, Societatea de Neurologie din România, Societatea Română de Geriatrie şi Gerontologie, Asociaţia Română de Psihogeriatrie, Societatea Naţională de Medicina Familiei, parteneriat ce exprimă unul din meritele principale ale iniţiatorilor şi organizatorilor, abordarea multidisciplinară, profilurile societăţilor partenere argumentând asupra disciplinelor implicate în problematica complexă a bolii Alzheimer. (...)
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
În 1987, academicianul Marin Gh. Voiculescu, marele profesor de Boli contagioase de la Colentina, creator de Şcoală medicală şi autor al unor tratate celebre în domeniul patologiei infecţioase, rămase încă de raftul întâi, cunoscut om de cultură şi medic-scriitor, mi-a oferit o recentă lucrare a sa, apărută la Editura Academiei: „Scrisul medical ca tehnică şi artă“. Era o pledoarie pentru corectitudinea scrisului ştiinţific – respectarea normelor severe formulate de marii editori de carte şi reviste, acceptate pe plan internaţional – dar şi pentru frumuseţea scrisului, ca act de creaţie. Scrisul medical se învaţă, afirma profesorul. „Orice medic poate – cel puţin teoretic – să deprindă arta scrisului, cunoscând şi aplicând anumite reguli, se perfecţionează şi lucrează cu tenacitate. (...)
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Sâmbătă, 23 octombrie a.c., la sediul Facultăţii de Medicină a UMF „Carol Davila“ Bucureşti, a avut loc Conferinţa Pacienţilor cu Parkinson cu tema noutăţi în tratamentul bolii Parkinson, eveniment la care au participat, alături de pacienţi aflaţi în stadii avansate ale bolii, şi psihologi, reprezentanţi ai asociaţiilor de pacienţi şi mass-media. Scopul reuniunii a fost acela de a creşte nivelul de conştientizare al populaţiei cu privire la această maladie, dar şi de a oferi sprijin şi informaţii bolnavilor. Astfel, lucrările prezentate au vizat atât date ştiinţifice, cât şi
sfaturi practice legate de importanţa tratamentului precoce în boala
Parkinson, neuroprotecţie, tratamentul medicamentos şi chirurgical al bolii şi terapii alternative.(...)
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Articolul îl puteti citi în ziarul nostru, Viata medicala.
Realitatea TV anunţa într-o ştire scurtă, reluată de pe „Medical manager“: Exodul medicilor costă statul român zeci de milioane de euro“. Se arăta acolo că „statul român cheltuieşte cu un student la Medicină 7.100 de lei pe an. Pentru un rezident,
statul alocă anual 14.910 lei, la care se adaugă salariul pe care i-l plăteşte acestuia, cuprins între 1.200 şi 1.500 de lei. Iar dacă aceste sume se înmulţesc cu 1.800, adică numărul medicilor care
au părăsit România în 2009, pierderile statului român ajung la câteva zeci de milioane de euro“. (...)